As putea face o oarba sa cunoasca culorile? Sigur. Un intreg curent literar a facut asta,simbolismul, asociind culori cu stari sufletesti,vocale cu lumina obtinand un alfabet al culorilor.
Feeria luminii ma exalta astfel ca in puterea amiezii intinzand bratele sa extaziez ,sa ma scald in albastrul sonor ascultand polarizarea luminii. As tine-o de mana si incantarea din ochii mei i-ar invada simturile pana la extaz...
Desi sunt nascut pentru prima data cunosc mai multe decat cei care fac pe pedepsitii.Simturile mele de a fi,descoperind misticul,asa de neinsemnat si totusi puternic au puritatea clinchetului paharului de cristal.In astral ma simt ca acasa,cunosc multe si posed multe incat mi se spune in soapta Detinatorul.
Cunosc viciile,le stiu taria si cu toate astea nu ma incurc in ele,pot sa le arunc sau pot sa le etalez,sa le aranjez pe rafturi pline de praf ori cu mirosuri ispititoare de parfumuri; dar am ales sa le pun acolo unde cuvinta cere, in pubela.
Am privit in prezenta lunii cum demiurgia se scurge in ingeri pe pamant.Priveam ingerii ce curg fara ragaz,auzeam pocnetul luminii in trecerea clipei de cum totul intr-o clipa sau clipa fara vreun sfarsit...
Cunosc beatitudinea si am vazut carnatia inmugurind haotic si am respirat usurat cand am primit misiunea soliei...
Cunosc puterea omului care tace,care prin tacerea si prezenta lui incomodeaza...Aici,acum si tacut,incomodez , privit ca un observator,dar care atunci cand forfota frosneste a impotrivire zambesc, un zambet ca al aceluia ce stie de somnul mamei cu copilul.
Cunosc atat de multe incat zambind in tacere trec neobservat. Si este bine asa...
In seara clara? Ce fac? Un ceai si o tigare.
Creat si fericit.
Rebel in cautarea sinelui.
09 03 2015
luni, 9 martie 2015
joi, 25 decembrie 2014
Prin zidul crapat se vede in interior, zidurile au crapat de bucurie...
Au fost lasate sa crape iar propietara domeniului obisnuindu-se cu ele se credea invicibila.De atata vreme invaluita-n liniste,gandul ca asa va fi in veci au facut-o sa nu-i mai pese de gardul de zid. Dar stiu ca au crapat. Si mai stiu ca usa de la intrare este deschisa, poate din obisnuinta, poate ca o speranta. Gardurile nu sunt o piedica ci un fel de a spune: Pana aici. Dar am sarit gardul si am intrat impingand usa cu puterea fireasca a celui ce stie, m-am dus in camera, am dat draperia la o parte deschizand geamul. I se simtea prezenta, stiam ca ma aude. -Buna seara, doamna. Este luna plina. Impresia a fost ca spectrele au inceput sa-si danseze existenta...
Au fost lasate sa crape iar propietara domeniului obisnuindu-se cu ele se credea invicibila.De atata vreme invaluita-n liniste,gandul ca asa va fi in veci au facut-o sa nu-i mai pese de gardul de zid. Dar stiu ca au crapat. Si mai stiu ca usa de la intrare este deschisa, poate din obisnuinta, poate ca o speranta. Gardurile nu sunt o piedica ci un fel de a spune: Pana aici. Dar am sarit gardul si am intrat impingand usa cu puterea fireasca a celui ce stie, m-am dus in camera, am dat draperia la o parte deschizand geamul. I se simtea prezenta, stiam ca ma aude. -Buna seara, doamna. Este luna plina. Impresia a fost ca spectrele au inceput sa-si danseze existenta...
duminică, 9 noiembrie 2014
Fiului meu,tatalui meu!
Pe cand se lamuresc toate,
Ganduri,pofte si neliniste.
Tata ramane pentru voi
Mai aparte...
Desi ar vrea
Nu poate,
Decat sa va dea o binecuvantare!
-Pacatele tale,fiule,
Pe mine,ma dor.
Calc pe pamantul in care
Voi fi ingropat
Si vreau
Sa-l ari,
Sa dai de bunastare.
Adu-ti aminte,fiule
De tatal tau
Ca si el a gresit
Unde ai gresit
Si tu,
Si fiul tau!
Sa nu te doara cand
Infingi plugu'n tarana.
In acelasi pamant
|Si tu,
Si eu,
Si fiul tau
De-o radacina.
Ganduri,pofte si neliniste.
Tata ramane pentru voi
Mai aparte...
Desi ar vrea
Nu poate,
Decat sa va dea o binecuvantare!
-Pacatele tale,fiule,
Pe mine,ma dor.
Calc pe pamantul in care
Voi fi ingropat
Si vreau
Sa-l ari,
Sa dai de bunastare.
Adu-ti aminte,fiule
De tatal tau
Ca si el a gresit
Unde ai gresit
Si tu,
Si fiul tau!
Sa nu te doara cand
Infingi plugu'n tarana.
In acelasi pamant
|Si tu,
Si eu,
Si fiul tau
De-o radacina.
Fata cu carie dentara si fata frumoasa
Fata cu suflet patat si rochie de matase
Avea sa-si trateze caria dentara
Putea se se indragosteasca,, iara,,
Dar fata cu fata frumoasa si rochie de matase
Avea pe suflet ceva ca o carie dentara...
Precum in fata cabinetului de stomatologie, durerea dispare iar sunetele venite din interior au convins-o sa fuga preferand sa pastreze durerea decat s-o trateze, asa si in dragoste.
Si-a dat seama ce inseamna sa fii iubit, a simtit cat de mult poate fi iubita si s-a speriat, poate s-a speriat din cauza faptului ca nu credea cu tarie in iubire.In inima ei erau toate,tot ce-i trebuie unei femei sa-si faca din iubire o gradina plina de flori,plina de pasiunile si sentimentele ei. Dar ce pacat. Fata cu inima atat de mare avea in cap un politist si un popa. Si politistul si popa erau sentimente puternice pe care poate nu i-ar fi avut acolo. Ei au intrat acolo si acolo au ramas pentru ca fata aceea a avut inima deschisa iar prin gradina sufletului ei niste bocanci au trecut de-a dreptul,bocanci cu talpa groasa,bocanci murdari si grei..
Fata cu suflet patat si rochie de matase
Avea sa-si trateze caria dentara
Putea se se indragosteasca,, iara,,
Dar fata cu fata frumoasa si rochie de matase
Avea pe suflet ceva ca o carie dentara...
Precum in fata cabinetului de stomatologie, durerea dispare iar sunetele venite din interior au convins-o sa fuga preferand sa pastreze durerea decat s-o trateze, asa si in dragoste.
Si-a dat seama ce inseamna sa fii iubit, a simtit cat de mult poate fi iubita si s-a speriat, poate s-a speriat din cauza faptului ca nu credea cu tarie in iubire.In inima ei erau toate,tot ce-i trebuie unei femei sa-si faca din iubire o gradina plina de flori,plina de pasiunile si sentimentele ei. Dar ce pacat. Fata cu inima atat de mare avea in cap un politist si un popa. Si politistul si popa erau sentimente puternice pe care poate nu i-ar fi avut acolo. Ei au intrat acolo si acolo au ramas pentru ca fata aceea a avut inima deschisa iar prin gradina sufletului ei niste bocanci au trecut de-a dreptul,bocanci cu talpa groasa,bocanci murdari si grei..
vineri, 7 noiembrie 2014
In bestia numita oras unde culorile sunt fabricate pentru a face din timp ceva material, somnul si nesomnul este combustia, iar strazile sale pline de lumina pareau rupte din circuitul vechi, prezent si viitor al naturii...
Ca sa-l pedepseasca, Eros, lasase peste el o ceata laptoasa ...
In capul lui totul se rezuma la sanii ei.
Imbracat in trend cu toamna plina de splendori, inainta vartos prin negura, inainta hotarat prin ceata, iar umbra lui parea in conul de lumina al reflectoarelor de pe stalpi, un cuantum intre starea lui si puterea intunericului, un intuneric manjit cu ceata si vise.
O gasise ca'n vis, cu semitransparenta pusa pe ea ...
Culorile o faceau materiala pe fata cunoscuta in mediu virtual.
Pusese sarutari peste parfumul ei de femeie, dar nimic nu arata ca portile de flacari s-ar deschide, iar mana, coboara pana acolo de a facut sa tresara ...
Ceasurile au bubuit, iar ornicul orasului fu' cuprins de flacari. Timpul a inghetat.
Incendiile se iscau acolo, in case in care ardea mocnit amorul.
Sirene de pompieri si de politie. Clopotnita bisericii ragea...
A fost prins, surprins, trantit la podea, pus cu mainile la spate, picioarele deparate, catusele puse.
Era locala, jandarmeria, politia, chiar si un ins de la un fel de FBI, probabil politistul din capul ei, iar printre crapaturile gandurilor se vedea un popa plin de sobritate.
Clipa pocnise si condamnarile porneau lant.
Venirea lui avea o coincidenta bizara cu intamplarile din ea, din orasul din jurul ei ...
Disparuse flocul de aur al Marianei ...
Lipsa probelor ingreunau cercetarile, iar chipul lui aparea afisat in media nebuna a pasiunilor.
Inalt, 1.82, castaniu deschis, 45 si o fata zambareata de mare nevinovat.
Frunzele cadeau, trecuse zile, vant, praf si nelinisti sufletesti pitite dupa colturi, dadeau tarcoale.
Afisul cu tipu' prins statea ironic, surazator in puterea exclamarii de sine ...
Flocul de aur nu s-a gasit si intr-un final a fost luat si dus, transportat in noapte, cum aparuse, dar de asta data intr-o campie, tot toamna, o toamna uitata-n timp, cu un aer clar in care puteai numara si de doua ori stelele.
Stelele ca niste vise copilarasti in care Mariana avea tintita camasuta ei. Si cordeluta ...
Era si racoare. Racoarea ca o mica razbunare, poate ca un oftat.
A fost mai mult impins din ambulanta sufletului ei, acelei care lipsea flocul de aur.
Si-a prezentat scuze pentru disconfortul ce i-l pricinuise ...
Scuzele pentru el n-aveau nici o importanta, se simtea bine.
Acum singur in intunericul clar, cu stelele deasupra, pleca, nu se stie unde, fluierand un cantec sau un acord dintr-un cantec ...
Asa arata povestea batranului DX-er.
Receptionase video cateva secvente, iar legatura dintre ele o facuse dupa ani de reflexie, meditatie si intrebari.
Asa se explica ce era in cutia mica de argint ...
A bolborosit ceva, nu a fost inteles. Cand a fost intrebat ce a zis, in ce limba a vorbit, el, DX-erul a raspuns cu o claritate obsedanta: In limba Stelara.
Ca sa-l pedepseasca, Eros, lasase peste el o ceata laptoasa ...
In capul lui totul se rezuma la sanii ei.
Imbracat in trend cu toamna plina de splendori, inainta vartos prin negura, inainta hotarat prin ceata, iar umbra lui parea in conul de lumina al reflectoarelor de pe stalpi, un cuantum intre starea lui si puterea intunericului, un intuneric manjit cu ceata si vise.
O gasise ca'n vis, cu semitransparenta pusa pe ea ...
Culorile o faceau materiala pe fata cunoscuta in mediu virtual.
Pusese sarutari peste parfumul ei de femeie, dar nimic nu arata ca portile de flacari s-ar deschide, iar mana, coboara pana acolo de a facut sa tresara ...
Ceasurile au bubuit, iar ornicul orasului fu' cuprins de flacari. Timpul a inghetat.
Incendiile se iscau acolo, in case in care ardea mocnit amorul.
Sirene de pompieri si de politie. Clopotnita bisericii ragea...
A fost prins, surprins, trantit la podea, pus cu mainile la spate, picioarele deparate, catusele puse.
Era locala, jandarmeria, politia, chiar si un ins de la un fel de FBI, probabil politistul din capul ei, iar printre crapaturile gandurilor se vedea un popa plin de sobritate.
Clipa pocnise si condamnarile porneau lant.
Venirea lui avea o coincidenta bizara cu intamplarile din ea, din orasul din jurul ei ...
Disparuse flocul de aur al Marianei ...
Lipsa probelor ingreunau cercetarile, iar chipul lui aparea afisat in media nebuna a pasiunilor.
Inalt, 1.82, castaniu deschis, 45 si o fata zambareata de mare nevinovat.
Frunzele cadeau, trecuse zile, vant, praf si nelinisti sufletesti pitite dupa colturi, dadeau tarcoale.
Afisul cu tipu' prins statea ironic, surazator in puterea exclamarii de sine ...
Flocul de aur nu s-a gasit si intr-un final a fost luat si dus, transportat in noapte, cum aparuse, dar de asta data intr-o campie, tot toamna, o toamna uitata-n timp, cu un aer clar in care puteai numara si de doua ori stelele.
Stelele ca niste vise copilarasti in care Mariana avea tintita camasuta ei. Si cordeluta ...
Era si racoare. Racoarea ca o mica razbunare, poate ca un oftat.
A fost mai mult impins din ambulanta sufletului ei, acelei care lipsea flocul de aur.
Si-a prezentat scuze pentru disconfortul ce i-l pricinuise ...
Scuzele pentru el n-aveau nici o importanta, se simtea bine.
Acum singur in intunericul clar, cu stelele deasupra, pleca, nu se stie unde, fluierand un cantec sau un acord dintr-un cantec ...
Asa arata povestea batranului DX-er.
Receptionase video cateva secvente, iar legatura dintre ele o facuse dupa ani de reflexie, meditatie si intrebari.
Asa se explica ce era in cutia mica de argint ...
A bolborosit ceva, nu a fost inteles. Cand a fost intrebat ce a zis, in ce limba a vorbit, el, DX-erul a raspuns cu o claritate obsedanta: In limba Stelara.
miercuri, 18 aprilie 2012
De urmarit cele 10 porunci
Noi oameni
La sfarsit de veac
Suntem cei care
Ca niste copiii
Ai lui D-zeu
Punem marturie
Unor
Parinti adoptivi.
Suntem cu simtul
Aproape de pamant,
De luna,
De stele
Ce ne tin
Aproape
De hoiturile noastre
Astfel incat
Hoiturile miscatoare
Isi dau pomeni
Ca pansament
La un suflet
Purtator de rana
De vina....
Te-am iubit
Degeaba
Daca
Nu stiu
Sa-ti pansez
O rana
A sufletului tau ce doare.
Caci nu pot sa vindec
Daca duerea ta
In sufletul meu
Nu doare...
La sfarsit de veac
Suntem cei care
Ca niste copiii
Ai lui D-zeu
Punem marturie
Unor
Parinti adoptivi.
Suntem cu simtul
Aproape de pamant,
De luna,
De stele
Ce ne tin
Aproape
De hoiturile noastre
Astfel incat
Hoiturile miscatoare
Isi dau pomeni
Ca pansament
La un suflet
Purtator de rana
De vina....
Te-am iubit
Degeaba
Daca
Nu stiu
Sa-ti pansez
O rana
A sufletului tau ce doare.
Caci nu pot sa vindec
Daca duerea ta
In sufletul meu
Nu doare...
duminică, 15 aprilie 2012
15 aprilie 2012
TROSNI COPACUL LUMII
CAND CRUCEA LUI ISUS
A INCEPUT PRELUNGA
SA FIE -N UMBRA NOASTRA.
SUPT PICIOARE
SE SIMT CUTREMURE
DE REVERENTE.
VENIREA TA
ESTE APROAPE.
FETELE NOASTRE
ASA BATRANE...
SI FARDURILE GRELE
NU FAC DECAT...
GENUNCHII NOSTRI
SA SE INDOAIE
PE UNDE
TALPILE
TALE
CLAR AU CALCAT!
INGERII PARCA
NE SUNT NISTE
MOASTE.
RANILE NOASTE SUNT CHINUITOARE,
BISERICILE LUMII
NISTE SPITALE
IN CARE PARE
CA-I MAI
USOARA
MOARTEA
DE BOALA.
O BOALA CARE
PRIN STRANGERE
DE MANA
AM LUAT-O
IMPREUNA
LA IZGONIREA
DIN RAI!
TROSNI COPACUL LUMII
CAND CRUCEA LUI ISUS
A INCEPUT PRELUNGA
SA FIE -N UMBRA NOASTRA.
SUPT PICIOARE
SE SIMT CUTREMURE
DE REVERENTE.
VENIREA TA
ESTE APROAPE.
FETELE NOASTRE
ASA BATRANE...
SI FARDURILE GRELE
NU FAC DECAT...
GENUNCHII NOSTRI
SA SE INDOAIE
PE UNDE
TALPILE
TALE
CLAR AU CALCAT!
INGERII PARCA
NE SUNT NISTE
MOASTE.
RANILE NOASTE SUNT CHINUITOARE,
BISERICILE LUMII
NISTE SPITALE
IN CARE PARE
CA-I MAI
USOARA
MOARTEA
DE BOALA.
O BOALA CARE
PRIN STRANGERE
DE MANA
AM LUAT-O
IMPREUNA
LA IZGONIREA
DIN RAI!
marți, 10 aprilie 2012
Peste tine
a trecut
O zi
Un zambet
Un tipat....
A fost facut ca sa fie
A trecut
Peste tine
O urma de ciuta
O urma de taratoare
Atatea urme....
Pana cand
Si moartea
A inceput
Sa caste
Plictisitoare
Oare....
De cate ori din tine
Miros de frunza putreda
N-a dat
Sa fie
Muguri pocnind a lumina
Iara rabdarea ta
E impaciuitoare
A gandului
Mama
Cu gandul de vina.
a trecut
O zi
Un zambet
Un tipat....
A fost facut ca sa fie
A trecut
Peste tine
O urma de ciuta
O urma de taratoare
Atatea urme....
Pana cand
Si moartea
A inceput
Sa caste
Plictisitoare
Oare....
De cate ori din tine
Miros de frunza putreda
N-a dat
Sa fie
Muguri pocnind a lumina
Iara rabdarea ta
E impaciuitoare
A gandului
Mama
Cu gandul de vina.
duminică, 1 aprilie 2012
O mica taina
Am voie
Sa respir miros din tine
Apoi sa mor...
Sa dau
Parfum florilor din gradina.
Sa fie miros
Astfel incat
Peste timp
De vor mirosi
Sa spuna:
Ce frumos miroase !
Si sa se simta
Ce mult te-am iubit!
Sec.
Sa respir miros din tine
Apoi sa mor...
Sa dau
Parfum florilor din gradina.
Sa fie miros
Astfel incat
Peste timp
De vor mirosi
Sa spuna:
Ce frumos miroase !
Si sa se simta
Ce mult te-am iubit!
Sec.
Am legat
O zi
Din viata
Cu'n gest
De-al tau.
M-am gandit
La rahaturi
Fara sens
Din Evul Mediu !
O fecioara
Isi duce greu
Mostenirea unei clipe,
Ca un secol.
Si dintr-un strigat
In rasarit de zi
Se aude
In occident
Si'n orient
O nustiu ce....
Din puterea verbului " a fi"
Pentru mine
Si mai ales tie
Ochilor nostri privitori
Li s-a dat !
Uite-ti bunici
Strabunici,
Uite-ti mostenirea
Din timpuri...
Parca as cara
Un geamantan plin
Cu grele amintiri.
Un tren
Ce nu sta prea mult
Face ca undeva
In graba noastra
Sa ne chinuim...
A l-e lasa...
Sau noi doi de mana
Fara a ne aminti
De fetele lor.
Parca amintirile
Plang dupa noi.
Le-am lasat
Acolo in gara
Ca niste copii parasiti...
Eu cu tine
Fara morminte
Pe o palma de pamant.
O zi
Din viata
Cu'n gest
De-al tau.
M-am gandit
La rahaturi
Fara sens
Din Evul Mediu !
O fecioara
Isi duce greu
Mostenirea unei clipe,
Ca un secol.
Si dintr-un strigat
In rasarit de zi
Se aude
In occident
Si'n orient
O nustiu ce....
Din puterea verbului " a fi"
Pentru mine
Si mai ales tie
Ochilor nostri privitori
Li s-a dat !
Uite-ti bunici
Strabunici,
Uite-ti mostenirea
Din timpuri...
Parca as cara
Un geamantan plin
Cu grele amintiri.
Un tren
Ce nu sta prea mult
Face ca undeva
In graba noastra
Sa ne chinuim...
A l-e lasa...
Sau noi doi de mana
Fara a ne aminti
De fetele lor.
Parca amintirile
Plang dupa noi.
Le-am lasat
Acolo in gara
Ca niste copii parasiti...
Eu cu tine
Fara morminte
Pe o palma de pamant.
luni, 19 martie 2012
Suspect ortodox
Suspect ortodox
Si cu tainuitoru' din taina.(un fel de manipulator de chei)
Pe cand...
Miha,ca si Mary Jane
A fugit cu Spiderman.
O mai purtam citadin.
Si astfel,
Baietii
Dispar in poveste
Sau in
Schite de benzi desenate.
Pe batranul stelar
Nu-l doare
Ca nu are
Ce....
Dar
A surprins
Un nor si un soare
Egal o ploaie
Face viata de noroaie.
Dar nemiscarea creste planta
Ce te pune pe zambet.
Si astfel in vrme buna
Hora mandra am dansat.
Vino fata
Ochi de stea
Si te baga prin mormant
Ca sa dam cu viata'n sapte
Viata noastra e un cant.
Ca soptita
Ai'ntins mana
De mijloc ai fost uprinsa
De-un batran
Asa de mandru
Un copil
Cu trei culori.
Vino fata
In dans de tara
Pe pamant
Dansam cu spor.
Ce asculta
Astea
Cum miroase
Chipul tau.
Unde dispari fato asa'n poveste ?
Ce naiba
Parca m-am desteptat
Din vis.
Copilarie....
Nu mai sunt...
Unde sunt ?
Da-mi mana
Ca si cum
M-as scula
Din groapa....
Iata!
A fost o pacaleala.
Copilul priveste din nou
In soare
Uitandu-se imprejur
Se simte
Tinut de mana
De munte
Si de mare....
Am facut sa se roteasca
O alta noapte,
O alta zi.
Mi s-a soptit
Ca sa fie
Bine
E loc si de durere
Parca asa
Din
Pantecul tau.
Si cu tainuitoru' din taina.(un fel de manipulator de chei)
Pe cand...
Miha,ca si Mary Jane
A fugit cu Spiderman.
O mai purtam citadin.
Si astfel,
Baietii
Dispar in poveste
Sau in
Schite de benzi desenate.
Pe batranul stelar
Nu-l doare
Ca nu are
Ce....
Dar
A surprins
Un nor si un soare
Egal o ploaie
Face viata de noroaie.
Dar nemiscarea creste planta
Ce te pune pe zambet.
Si astfel in vrme buna
Hora mandra am dansat.
Vino fata
Ochi de stea
Si te baga prin mormant
Ca sa dam cu viata'n sapte
Viata noastra e un cant.
Ca soptita
Ai'ntins mana
De mijloc ai fost uprinsa
De-un batran
Asa de mandru
Un copil
Cu trei culori.
Vino fata
In dans de tara
Pe pamant
Dansam cu spor.
Ce asculta
Astea
Cum miroase
Chipul tau.
Unde dispari fato asa'n poveste ?
Ce naiba
Parca m-am desteptat
Din vis.
Copilarie....
Nu mai sunt...
Unde sunt ?
Da-mi mana
Ca si cum
M-as scula
Din groapa....
Iata!
A fost o pacaleala.
Copilul priveste din nou
In soare
Uitandu-se imprejur
Se simte
Tinut de mana
De munte
Si de mare....
Am facut sa se roteasca
O alta noapte,
O alta zi.
Mi s-a soptit
Ca sa fie
Bine
E loc si de durere
Parca asa
Din
Pantecul tau.
sâmbătă, 18 februarie 2012
Nu-mi poti spune
Sau reprosa
Ca vorbesc limba romana.
Nu-mi poti pune
Taxa
Pe superlativ
Sau in verb
Sau substantiv.
Stiu matematica numerelor naturale
Iar dragostea mea nu-i fractionala.
Neconditionat i-i sacrificul de sine.
Impozit pe inima
Infarct miocardic
Valoare adaugata.
Generatiilor darwiniene
Declaratii fara rusine
Ca stramosirea e din maimuta.
Am ales
Undeva
Langa tine
Cu florile'n mana
Impreuna
Faceam
Cuvinte....
Credinta...
Creatie...
Sau reprosa
Ca vorbesc limba romana.
Nu-mi poti pune
Taxa
Pe superlativ
Sau in verb
Sau substantiv.
Stiu matematica numerelor naturale
Iar dragostea mea nu-i fractionala.
Neconditionat i-i sacrificul de sine.
Impozit pe inima
Infarct miocardic
Valoare adaugata.
Generatiilor darwiniene
Declaratii fara rusine
Ca stramosirea e din maimuta.
Am ales
Undeva
Langa tine
Cu florile'n mana
Impreuna
Faceam
Cuvinte....
Credinta...
Creatie...
marți, 27 decembrie 2011
copii
M-am saturat de copii lu' mama.
Copii lu' mama
Au retardat
In incultura.
copii lu' mama
Au cersit
Pana acolo
Incat s-au saturat
Sa fie copii lu' mama.
Unde esti tu copil a lu' mama ?
Mama Natura,
Mama Tara !
Cineva a umblat
La copilaria ta.
Ti-a lasat
In absenta
Un caz
Un gest,
O condoleanta...
Copil virgin
Al intamplarii
Ai facut din vis
Un cosmar
copil a lu' mama.
Ca un hotar
Fara o vama,
Fara habar.
Undeva
Ochii...
Cand
Rai
Cand
Duiosi.
Din copilul
lui mama
Se nasc revolutii !
Copii lu' mama
Aduna gunoaiele
Istoriei.
Sunt mosteniri
Ai copiilor,
Mamei.
Copii lu' mama
Au retardat
In incultura.
copii lu' mama
Au cersit
Pana acolo
Incat s-au saturat
Sa fie copii lu' mama.
Unde esti tu copil a lu' mama ?
Mama Natura,
Mama Tara !
Cineva a umblat
La copilaria ta.
Ti-a lasat
In absenta
Un caz
Un gest,
O condoleanta...
Copil virgin
Al intamplarii
Ai facut din vis
Un cosmar
copil a lu' mama.
Ca un hotar
Fara o vama,
Fara habar.
Undeva
Ochii...
Cand
Rai
Cand
Duiosi.
Din copilul
lui mama
Se nasc revolutii !
Copii lu' mama
Aduna gunoaiele
Istoriei.
Sunt mosteniri
Ai copiilor,
Mamei.
sâmbătă, 17 decembrie 2011
mi-am luat parte de mostenire
din fiecare clpa.
ai invins
ai reusit
ca sa ma iubesti.
sunt cucerit
de dragostea ta.
ma simt
un ultim imperiu
ce nu-s mai are rost
in cuceriri...
m-ai iubit
pana acolo
incat
mi-am pierdut identitatea.
din codul de bare.
egoismul.
dragoste ta mi-a dat puterea sacrificiului de sine.
din fiecare clpa.
ai invins
ai reusit
ca sa ma iubesti.
sunt cucerit
de dragostea ta.
ma simt
un ultim imperiu
ce nu-s mai are rost
in cuceriri...
m-ai iubit
pana acolo
incat
mi-am pierdut identitatea.
din codul de bare.
egoismul.
dragoste ta mi-a dat puterea sacrificiului de sine.
duminică, 4 decembrie 2011
catand
astia spun,prevestesc
un sfarsit
al lumii,a vietii
al unui fel de a fi.
eu stiu ca de opt luni
nu mai plouase
parca pamantul
dase intr-o stare.
o tristete cuprinse
iarba.
iar imprastiatii
in simtirile lor usoare
facusera foc pe padure.
catam la cer
un nor.
catam pe ici pe colo
o amintire.
aveam un drag de tine.
sa te iau?
de unde?
catam o amintire un miros ceva
prin camara
prin bucatarie
o fi ceva prin beci.
daca nu,atunci prin
gradina.
parca ai fi in toate
dar nicaieri
asa un dor
cum n-am mai vazut
te cautam in toate
m-am inselat
nu lipseai de nicaierea
doar lipsea o parte din mine.
un sfarsit
al lumii,a vietii
al unui fel de a fi.
eu stiu ca de opt luni
nu mai plouase
parca pamantul
dase intr-o stare.
o tristete cuprinse
iarba.
iar imprastiatii
in simtirile lor usoare
facusera foc pe padure.
catam la cer
un nor.
catam pe ici pe colo
o amintire.
aveam un drag de tine.
sa te iau?
de unde?
catam o amintire un miros ceva
prin camara
prin bucatarie
o fi ceva prin beci.
daca nu,atunci prin
gradina.
parca ai fi in toate
dar nicaieri
asa un dor
cum n-am mai vazut
te cautam in toate
m-am inselat
nu lipseai de nicaierea
doar lipsea o parte din mine.
luni, 21 noiembrie 2011
ceva lipseste
asa e buna!
cu razboaie.
elene din troia.
ce s-ar face
campul fara flori?
asa sunt bune.
ca niste prevestiri
prorociri
nenorociri
si sperante.
femei.
eterne povesti
cu
priviri de mame
si imbratisari de iubite.
curg fiicele omului
si plange mama lui dumnezeu
intr-o lume plina de oftat.
undeva intr-o speranta
un vis al unui baiat
vazut de o mama grijulie
face ca o fata
sa fie .
o speranta.
inainte de a fi fratii
la noi oamenii
nu la ingeri,
inainte a fost
mama, sora apoi iubita!
cu razboaie.
elene din troia.
ce s-ar face
campul fara flori?
asa sunt bune.
ca niste prevestiri
prorociri
nenorociri
si sperante.
femei.
eterne povesti
cu
priviri de mame
si imbratisari de iubite.
curg fiicele omului
si plange mama lui dumnezeu
intr-o lume plina de oftat.
undeva intr-o speranta
un vis al unui baiat
vazut de o mama grijulie
face ca o fata
sa fie .
o speranta.
inainte de a fi fratii
la noi oamenii
nu la ingeri,
inainte a fost
mama, sora apoi iubita!
duminică, 20 noiembrie 2011
balada
luase barda
plecase-n padure
lua o butura
si lacrimind
facu din ea
un chip de chin.
in toamna tirzie
ciuta striga dupa ciuta
caldura din casa
caldura din suflet
dadeau mingaieri
de aduceri aminte.
doina din suflet
curge tacuta
de sub alb plamadeste
plina de viata
fecioara dorita.
se auzea din sine
cintec batrin.
pamintul simte
de vrea sa faca
sa sara din el
un spin,
o imbratisare
o imugurire
o forma de viata
din iarna alba
ca o prevestire
din cicluri naturale
o nemurire.
luase barda
plecase-n padure
lua o butura
si lacrimind
facu din ea
un chip de chin.
in toamna tirzie
ciuta striga dupa ciuta
caldura din casa
caldura din suflet
dadeau mingaieri
de aduceri aminte.
doina din suflet
curge tacuta
de sub alb plamadeste
plina de viata
fecioara dorita.
se auzea din sine
cintec batrin.
pamintul simte
de vrea sa faca
sa sara din el
un spin,
o imbratisare
o imugurire
o forma de viata
din iarna alba
ca o prevestire
din cicluri naturale
o nemurire.
joi, 17 noiembrie 2011
cocosului i-a parut rau
cum a fost gatit.
bucataria ca atare
a pus un suflet in miscare.
undeva o ingeratie
ca o transpiratie pe un geam
a facut prin inspiratie
sa placa cocosului
sa mai moara odata.
poate mana era prea calda
din inima ei culori.
amintiri
ca o carte de vizita.
de departe
miroase a aproape.
nici un spital
nu vrea sa te adopte.
singuratatea ti-e CNP
treci vamile
nebagindu-ti
nici tu
de seama.
iar libertatea ta
sufleteasca
nu a facut
decat sa chinuiasca.
au venit
au mizgalit
pe perete.
te-ai transformat
in statuie
poete!
bagi jignitoarea de la tine
de seama.
si am inceput
sa vorbesc din rana.
cum a fost gatit.
bucataria ca atare
a pus un suflet in miscare.
undeva o ingeratie
ca o transpiratie pe un geam
a facut prin inspiratie
sa placa cocosului
sa mai moara odata.
poate mana era prea calda
din inima ei culori.
amintiri
ca o carte de vizita.
de departe
miroase a aproape.
nici un spital
nu vrea sa te adopte.
singuratatea ti-e CNP
treci vamile
nebagindu-ti
nici tu
de seama.
iar libertatea ta
sufleteasca
nu a facut
decat sa chinuiasca.
au venit
au mizgalit
pe perete.
te-ai transformat
in statuie
poete!
bagi jignitoarea de la tine
de seama.
si am inceput
sa vorbesc din rana.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)