copii

M-am saturat de copii lu' mama.
Copii lu' mama
 Au retardat
 In incultura.

 copii lu' mama
 Au cersit
 Pana acolo
 Incat s-au saturat
Sa fie copii lu' mama.

 Unde esti tu copil a lu' mama ?
 Mama Natura,
 Mama Tara !

 Cineva a umblat
 La copilaria ta.
 Ti-a lasat
 In absenta
 Un caz
 Un gest,
 O condoleanta...

 Copil virgin
 Al intamplarii
 Ai facut din vis
 Un cosmar
 copil a lu' mama.
 Ca un hotar
 Fara o vama,
 Fara habar.

 Undeva
 Ochii...
 Cand
 Rai
 Cand
 Duiosi.
 Din copilul
 lui mama
 Se nasc revolutii !

 Copii lu' mama
 Aduna gunoaiele
 Istoriei.

 Sunt mosteniri
 Ai copiilor,
 Mamei.

mi-am luat parte de mostenire
din fiecare clpa.

ai invins
ai reusit
ca sa ma iubesti.
sunt cucerit
de dragostea ta.
ma simt
un ultim imperiu
ce nu-s mai are rost
in cuceriri...

m-ai iubit
pana acolo
incat
mi-am pierdut identitatea.
din codul de bare.

egoismul.

dragoste ta mi-a dat puterea sacrificiului de sine.

catand

astia spun,prevestesc
un sfarsit
al lumii,a vietii
al unui fel de a fi.

eu stiu ca de opt luni
nu mai plouase
parca pamantul
dase intr-o stare.
o tristete cuprinse
iarba.
iar imprastiatii
in simtirile lor usoare
facusera foc pe padure.

catam la cer
un nor.
catam pe ici pe colo
o amintire.
aveam un drag de tine.
sa te iau?
de unde?

catam o amintire un miros ceva
prin camara
prin bucatarie
o fi ceva prin beci.
daca nu,atunci prin
gradina.
parca ai fi in toate
dar nicaieri

asa un dor
cum n-am mai vazut
te cautam in toate
m-am inselat
nu lipseai de nicaierea
doar lipsea o parte din mine.

ceva lipseste

asa e buna!
cu razboaie.
elene din troia.
ce s-ar face
campul fara flori?
asa sunt bune.
ca niste prevestiri
prorociri
nenorociri
si sperante.
femei.
eterne povesti
cu
priviri de mame
si imbratisari de iubite.
curg fiicele omului
si plange mama lui dumnezeu
intr-o lume plina de oftat.

undeva intr-o speranta
un vis al unui baiat
vazut de o mama grijulie
face ca o fata 
sa fie .
o speranta.

inainte de a fi fratii
la noi oamenii
nu la ingeri,
inainte a fost

mama, sora apoi iubita!

balada

luase barda
plecase-n padure
lua o butura
si lacrimind
facu din ea
un chip de chin.

in toamna tirzie
ciuta striga dupa ciuta

caldura din casa
caldura din suflet
dadeau mingaieri 
 de aduceri aminte.

doina din suflet
curge tacuta
de sub alb plamadeste
 plina de viata
fecioara dorita.

se auzea din sine
cintec batrin.
pamintul simte
de vrea sa faca
sa sara din el
un spin,
o imbratisare
o imugurire
o forma de viata
din iarna alba
ca o prevestire
din cicluri naturale
o nemurire.

cocosului i-a parut rau
cum a fost gatit.
bucataria ca atare
a pus un suflet in miscare.

undeva o ingeratie
ca o transpiratie pe un geam
a facut prin inspiratie
sa placa cocosului
sa mai moara odata.

poate mana era prea calda
din inima ei culori.
amintiri
ca o carte de vizita.

de departe
miroase a aproape.

nici un spital
nu vrea sa te adopte.

singuratatea ti-e CNP

treci vamile
nebagindu-ti
nici tu
de seama.

iar libertatea ta
sufleteasca
nu a facut
decat sa chinuiasca.

au venit
au mizgalit
pe perete.

te-ai transformat
in statuie
poete!

bagi jignitoarea de la tine
de seama.
si am inceput
sa vorbesc din rana.

din lacrima ochiului tau
oprindu-se, un fluture sa suga
din durere sau fericire
s-a dus in soare.
topit
un soare de asfintit.

undeva dormitoarele, camarilesufletului
adica un spital
in care tratam
eu si tu
durerile noastre
din dragoste
in care ingerii
sunt niste moase

iar domnul
ne prescrie
unul fata de altul
nelacomie.

pe geana ochiului tau
s-a oprit un fluture.
lacrima ta a fost sa i se dea.
si in soare

doua aripi
o aripa
un punct

incat...