Estompare

A plange dupa vremuri apuse.
Viteze si frematatoare ca o veche obisnuinta.
Brusca stopare a memoriei.
Si ca respect fata de amintire, iata-ma.

 Un ungher spre care se atata o dorinta.
 Ochiul tau de culoarea geamului spart.
 Lustra, panza de paianjen, masa si scaune neprimitoare.
 Scrasnetul, despartirea de acum-atunci, tacutele cizme naziste.

Era in anul 1001 ca sa te pot uita.


                                                 Estompare - Decembrie 1994